Istoria fotbalului clujean: de la titlurile de vicecampioană ale Victoriei Cluj, până la campionatele câștigate de CFR sau cele peste cinci decenii petrecute în prima ligă de Universitatea

Sportul Clujean vă propune trecerea în revistă a istoriei fotbalului la nivel profesionist în județul Cluj, începând cu primele ediții oficiale ale campionatelor naționale. Ne vom aduce aminte de prima vicecampioană pe care a dat-o Clujul, trofeele de Cupa României câștigate de „U” și Arieșul Turda într-o perioadă romantică a fotbalului sau de anii recenți cu CFR în prim plan.

Într-o perioadă dominată de echipele muncitorești, ale diverselor fabrici de utilaje grele în special din Cluj-Napoca și orașele apropiate, cum ar fi Turda sau Câmpia Turzii, unele formații și-au făcut un nume în fotbalul profesionist din România. Pe lângă aparițiile meteorice ale unor trupe cum ar fi CS Atletic Cluj-Napoca, CFR Dej, Sonametan Turda, Congri Gherla ori Rutextil Cluj, au existat prezențe constante în Divizia C cum ar fi Industria Sârmei Câmpia Turzii sau Unirea Dej.

ISCT vs FC Argeș într-un joc ce conta pentru Liga 2 (foto: Agerpres)

ISCT-ul, cum este cunoscut printre iubitorii sportului rege din România, a fost printre cele mai longevive echipe clujene în eșalonul al treilea, cu o serie succesivă de sezoane în care s-a aflat în diverse serii ale Diviziei C. Astfel, anii 1969-1972, 1985-1991 și 1995-2000 aducea la Câmpia Turzii rivale locale și regionale, dar și clasări pe locul secund în trei ani consecutivi, din 1996 până în 1998, ce le-a răpit fanilor locali șansa de a-și vedea favoriții în B, unde jucaseră constant de la finalul anilor ’50 până la începutului sezonului 1985/1986, când au retrogradat. În tot acest timp, Industria Sârmei a reușit clasări pe locul secund și în Divizia B (1961/1962 și 1964/1965) și a evoluat doar timp de doi ani în primul eșalon, cu cea mai bună clasare în sezonul de debut, 1952/1953, locul 12. Anii 2000 au găsit echipa din Câmpia Turzii în liga secundă timp de un deceniu aproape, pentru ca ultimii ani de existență să-i petreacă în Liga 3, cu grave probleme financiare, dizolvându-se în 2013, de când încearcă revenirea în divizia terță.

Unirea Dej (foto: dej24.ro)

Unirea Dej este fără doar și poate numele cel mai cunoscut al fotbalului clujean din liga a treia, dejenii fiind familiari cu acest eșalon încă din anii ’60-’70, când au evoluat din 1967 fără întrerupere până în 1981 în campionat. În afara unor calupuri de maxim cinci ani în Divizia B, Dejul s-a aflat mereu în C, de unde nu a reușit să promoveze din anul 2007, cu ultimii ani apăsați de probleme financiare importante. Înființată în 1921, Unirea nu a jucat niciodată la nivelul primei divizii, cu cea mai bună perioadă având-o sub conducerea regretatului Nicolae Manea, în 1995 și 1996, cu clasări pe locurile 5 și 3 în Divizia B. În decursul anilor de existență, la Dej au evoluat nume precum Adrian Falub, Vasile Marius Curileac, Cristian Lupuț, Sergiu Costin, Marius Suller, Ciprian Deac, Mihai Nicorec, Eusebiu Șuvăgău sau Dumitru Mitu.

Arieșul Turda într-un joc la Bistrița, în fața Gloriei (foto: timponline.ro)

Sticla Arieșul Turda este o altă echipă cu tradiție în ligile inferioare din România, evoluând fără întrerupere în Diviziile B și C pentru peste 40 de ani. Cunoscută de la înființare (1907) până în 1950 drept Muncitorul Turda, echipa și-a schimbat denumirea inițial în Arieșul (1958-1975), pentru ca mijlocul anilor ’70 și finalul anilor ’90 să o găsească sub denumirea de Sticla Arieșul. Cu excepția unui singur an, 2012/2013, când s-a numit FCM Turda, an ce aducea și retrogradarea din Liga 3, vulturii roșii au revenit la denumirea de Arieșul, până la dispariția vechiului club în 2015.

Cea mai mare performanță din istoria orașului Turda este, la nivel fotbalistic, cucerirea Cupei României în 1961, în fața Rapidului, rămânând în istorie drept singura echipă ce a cucerit trofeul dar nu a jucat niciodată în prima ligă. Principalele realizări la nivel de campionat sunt câștigarea ligii a treia în 6 rânduri (1964, 1970, 1972, 1983, 1986, 2006) și cu clasarea pe locul 6 în Divizia B la finalul stagiunii în care au pus mâna pe Cupă. Asemenea rivalei din Câmpia Turzii, și Arieșul avea să se desființeze în 2016, pentru ca în vara acelui an să pornească un nou proiect sub denumirea Sticla Arieșul Turda, promovarea în fotbalul profesionist venind la finalul ediției 2017/2018.

Prezențe notabile în eșalonul terț reprezintă și formații precum Dermata Cluj (1969-1977), Tehnofrig Cluj (1968-1978, fără sezoanele 1970 și 1974), Cimentul Turda (1946, 1973-1976), Viitorul IRA Cluj (1983-1986), Construcții montaj Cluj (1974-1983, fără sezonul 1976), Arieșul Câmpia Turzii (1968-1974), CUG Cluj (1988-1991), Minerul Iara (2000, 2002-2003)sau Unirea Jucu (2013-2016). Ies în evidență două nume în perioade diferite, însă ambele cu câteva rezultate notabile, dar rămase în plan secund pe lângă formațiile prezentate anterior. Este vorba despre Olimpia și CIL Gherla, respectiv Sănătatea Cluj.

Dinamo București într-un meci la Gherla (foto: gherlainfo.ro)

Fanii din Gherla au avut oportunitatea să susțină două echipe la nivel local, prima dintre ele, CIL, în anii ’70, iar urmașa Olimpia în anii ’80 și la începutul noului mileniu (1997-2004). Perioada anilor ’70 avea să se dovedească mai de succes pentru Gherla, când CIL disputa unele jocuri cu formații de istorie din România, printre care Dinamo sau Rapid București. Din păcate, fotbalul la nivel de primele trei ligi a dispărut în orașul de pe Someș începând cu 2005, ultima performanță notabilă fiind duelul Olimpiei cu Steaua în Cupa României (2000/2001).

Foto: Dan Bodea

De cealaltă parte, Sănătatea Cluj a apărut la mijlocul anilor 2000 în Liga 3, după aproape 20 de ani la nivel amator, virușii verzi reușind promovarea în 2005. Rezultatele din campionat nu au fost senzaționale pentru Sănătatea în cele 15 sezoane de Liga 3, clubul făcându-se cunoscut la nivel național prin surprizele dese din Cupa României, unde dădea peste granzi precum Dinamo, Poli Timișoara sau Steaua. De asemenea, clubul este recunoscut drept trupa old-boys a Clujului, fiind formația la care mai mulți foști jucători de primă ligă vin pentru a evolua în ultimii ani ai carierei.

Foto: Agerpres

La nivel de divizie secundă, pe lângă deja amintitele rivale Arieșul Turda și ISCT, ies în evidență alte două rivale, principalele echipe ale Clujului, CFR și Universitatea. Feroviarii au strâns mai multe campanii în B în decursul anilor 1980-1990 și începutul anilor 2000, fiind perioada în care alături îi erau ISCT și Unirea Dej preț de câțiva ani în Divizia B. Campionii en-titre ai României au reușit saltul spre primul eșalon în 2004, după 30 de ani de pauză, fiind momentul care a schimbat raportul de forță în oraș, trupa din Gruia devenind o prezență constantă în Liga 1, unde a câștigat campionatul în cinci rânduri (2008, 2010, 2012, 2018, 2019).

De cealaltă parte, Universitatea este asociată cu liga secundă mai mult începând cu anul 2000, cu doar trei promovări în elită de atunci, toate de scurtă durată. Chiar și așa, „studenții” rămân cea mai titrată echipă a Clujului prin cele peste 50 de sezoane în Divizia A, fiind pe scena principală a fotbalului românesc în fiecare deceniu din 1932 încoace pentru cel puțin un sezon. În tot acest timp a venit și punctul de reper al clubului, pe lângă atașamentul continuu al fanilor care au fost aproape în cei mai grei ani, este vorba de Cupa României cucerită în campania 1964/1965.

Foto: fcuniversitateacluj.ro

Pe lângă rivalele U și CFR, o singură echipă din județul Cluj a fost capabilă să reziste mai mult de două sezoane în prima ligă, fiind vorba despre Victoria Cluj. Cunoscută drept echipa cartierului Mănăștur, Victoria s-a înființat în 1920, devenind prima echipă a orașului care avea dreptul să evolueze între cele mai bune din țară. Formația clujeană a jucat două finale consecutive, în 1922 și 1923, ambele pierdute în dauna Chinezului Timișoara, pentru ca din 1927 să-și schimbe denumirea în România Cluj, numele sub care cucerește ultimul titlul de vicecampioană, în 1929. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial activitatea clubului este foarte redusă, pentru ca la finalul ediției 1946/1947, după un loc 14 ocupat în B, Victoria Cluj să se destrame. Clubul a fost reînființat în vara lui 2019, cu scopul de a reveni în competițiile organizate de FRF cu ocazia centenarului.

Victoria Cluj (foto: manastur.info)

Câteva aspecte interesante din istoria fotbalului clujean la nivel profesionist pot fi următoarele detalii:

  • În sezonul 1946/1947 la nivelul primelor trei ligi au fost prezente 12 formații din acest județ (CFR Cluj, Haggibor Cluj, Sparta Gherla, Cimentul Turda, Rutextil Cluj, Minerul Ticu Aghireș, ISCT, Dermata Cluj, CFR Turda, Victoria Cluj, U Cluj, Ferar Cluj).
Unirea Jucu (foto: gherlainfo.ro)
  • Pe lângă formațiile de la oraș, au existat și câteva exemple de comune sau sate, cum ar fi Unirea Florești, Unirea Jucu, Minerul Iara, Minerul Ticu Aghireș sau Minerul Ocna-Dej.
  • Recordurile de cele mai multe sezoane consecutive la nivelul unei ligi aparțin echipelor Unirea Dej și Sănătatea Cluj, ambele cu 15 sezoane în Liga 3 (1967-1981 Dejul și 2005-2019 Sănătatea), Industria Sârmei Câmpia Turzii cu 12 sezoane în Liga 2 (1957-1968) și Universitatea Cluj cu 18 sezoane în Liga 1 (1959-1975).
  • Formațiile care își dispută supremația în Cluj-Napoca, CFR și Universitatea s-au întâlnit în fiecare dintre primele trei ligi ale României, în mai multe ocazii, ultima dată evoluând în același eșalon în sezonul 2014/2015 (Liga 1).
  • Doar trei echipe din județul Cluj au reușit să cucerească cel puțin un trofeu intern: CFR Cluj (cupa, supercupa și campionatul), U Cluj (cupa) și Arieșul Turda (cupa).

La final vă prezentăm denumirea tuturor echipelor din județul Cluj care au evoluat în vreuna din primele trei ligi în decursul timpului, cu mențiunea că nu toate au fost echipe noi, unele cluburi schimbându-și numele pentru o perioadă scurtă:

CA Cluj, Locomotiva Cluj, Metalul Cluj, CSA Cluj, Rapid/CSM Cluj, CS Atletic Cluj, Uzinele Electrice Cluj, Industria Sârmei Câmpia Turzii, Arieșul Turda, Congri Gherla, Haggibor Cluj, Sparta Gherla, Sonametan Turda, Cimentul Turda, Rutextil Cluj, Minerul Ticu Aghireș, CFR Turda, CS Armata Cluj, CFR Dej, Flamura roșie Cluj, Progresul Turda, Energia Turda, Arieșul Turda, Rapid Cluj-Napoca, Unirea Dej, Medicina Cluj, Tehnofrig Cluj, CIL Gherla, Construcții montaj Cluj, Arieșul Câmpia Turzii, Construcții Cluj, CM Cluj, Sticla Arieșul Turda, Construcții Electrometal Cluj, CEM Cluj, Steaua CFR Cluj-Napoca, Olimpia Gherla, Viitorul IRA Cluj-Napoca, Câmpia Gherla, Motorul IRA Cluj-Napoca, CUG Cluj, Electrometal Cluj, Clujana Cluj, Minerul Iara, Minerul Ocna-Dej, CF Dej, Sănătatea Cluj, Universitatea 1919 Cluj, Seso Iara, Seso Câmpia Turzii, Unirea Florești, FCM Turda, Unirea Jucu, Steaua Dej, Mechel Câmpia Turzii.

Bucsi Krisztian

Learn More →

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *