Mijlocașul Ioan Ovidiu Sabău, supranumit „Moțul” este indiscutabil unul dintre cei mai mari jucători din istoria clubului de fotbal FC Universitatea Cluj. De-a lungul timpului s-a arătat un om devotat simbolului „U”-ist, atât ca jucător, dar și ca antrenor sau manager al „șepcilor roșii”. La eșec și-a asumat bărbătește vina deși nu era singurul vinovat din conducerea executivă și a plecat alături de omul pe care a mizat, antrenorul Bogdan Lobonț zis „Pisica” la ratarea promovării în Liga 1, în vara lui 2019. „Moțul” și-a asumat deschis eșecul, „Lobby” a plecat pe furiș, ca un tip care nu-și asumă. Dar asta e altă poveste.
Sportul Clujean vă oferă astăzi amintiri puțin cunoscute despre marele fotbalist care a fost Ioan Ovidiu Sabău. Povești pe care doar împătimiții le știu.
Anii 80. Sfaturile lui Maior și cum a ajuns Sabău la Dinamo ocolind presiunile lui Ilie Ceaușescu
Înainte de a pleca de la formația „studențească”, Ioan Ovidiu Sabău a fost curtat intens de Steaua care dorea în 1987, după câștigarea Cupei Campionilor Europeni din mai 1986, să le răpească dușmanilor de la Dinamo pe marele talent care era în acel moment Sabău. În capul listei Stelei din 1987, se afla chiar „Moțul”, aflăm din volumul celebrului comentator și publicist sportiv, Ilie Dobre, intitulat Ioan Ovidiu Sabău și Patima Fotbalului , care oferă detalii despre presiunile la care a fost supus fotbalistul pentru a se transfera la clubul militar.
”Moțul” îi făcuse o promisiune profesorului Liviu Maior (istoric, rector al Universității clujene, președinte a clubului universitar n.r.), care îl sfătuise pe Sabău să meargă la o echipă mai mare unde putea să se dezvolte ca jucător pentru a putea prinde naționala.
Odată cuvântul dat de Sabău, Liviu Maior îl pune în legătură cu colonelul de la Interne Dumitru Sorescu, care cunoștea fotbalul și care avea o puternică influență în cabinetele lui Dinamo. Atât Steaua cât și Dinamo erau cluburi departamentale, înființate de comuniști, Steaua era al Armatei, Dinamo al Ministerului de Interne. Al „Miliției” de atunci. Revenind, la rândul său, Dumitru Sorescu avea o prietenie cu antrenorul Universității, Remus Vlad, căruia îi făgăduise în schimbul lui Sabău mai mulți jucători cu experiență de la Dinamo, fotbaliști care puteau salva clubul universitar, aflat în acea perioadă într-o situație mai grea, era la retrogradare. Colonelul Sorescu precizează faptul că l-a convins greu pe Sabău să accepte transferul la Dinamo, jucătorul fiind foarte legat de „U”. Colonelul l-a avertizat pe Sabău că Steaua nu va renunța foarte ușor la el și va pune presiune. Avertizarea lui Sorescu s-a adeverit, iar prima acțiune a Stelei a fost chemarea la serviciul militar.
„Tu nu poți pleca, Neluțule decât la Dinamo! Sufletul tău tot la “U” Cluj rămâne. Dar aici la “U” Cluj, nu poți ajunge mare. Numai așa îți poți ajuta, efectiv, echipa de suflet.”… “L-am pus în gardă că Steaua nu va ceda ușor, în ce-l privește. Că va apela, în mod cert , la intimidări, la forță. Fățiș sau mai puțin fățiș. Decisivă va fi, însă, atitudinea sa”, spunea colonelul Sorescu.
Sabău a fost convocat la o întâlnire de către Ion Alecsandrescu, cunoscut în fotbalul românesc drept „Sfinxul”, președintele Stelei, care cu vorbe dulci a încercat să-l convingă pe Sabău să accepte transferul la echipa Armatei. „Moțul” nu a cedat și î-a spus acestuia: „un gentleman își ține cuvântul, dacă e să plec de la „U” eu plec la Dinamo„. Pentru Alecsandrescu asta a reprezentat o ,”bombă atomică” și a luat-o personal!
„Regret , dar nu pot accepta să mă transfer la clubul Steaua. Respect acest mare club, un club de tradiție. Un club etalon al fotbalului românesc. Sufletul meu e pentru Dinamo”. i-a răspuns Sabău lui Ion Alecsandrescu
Trimis să spele WC-urile Armatei
Ajuns la garnizoană, Sabău a fost trimis la munca de jos, pus să măture incinta stadionului Steaua, să facă planton și să spele toaletele. De asemenea, acesta se vede nevoit să facă o muncă de sisif, fiind trimis și la câmp, încă din zorii zilei, numai să-și schimbe decizia și să semneze cu echipa din Ghencea. Văzând că nu poate să-l convingă pe Sabău sub nicio formă, „Sfinxul” ia decizia de a-l împrumuta la sora Stelei de la Târgu Mureș adică AS Armata, club satelit, unde iscoadă era colonelul Cornel Cacovean, care până la urmă va lega o prietenie cu Sabău!.
A jucat pentru „U” sfidând Steaua!
De altfel, atașamentul colonelului Cacovean s-a dovedit atunci când i-a oferit lui Sabău 500 de lei pentru un bilet de avion de la București la Cluj pentru a-și vizita familia și colegii de la Universitatea. Vizita lui Sabău picase într-o zi de weekend atunci când „U” avea un meci cu Rapid și a fost aruncat în joc de conducerea clujeană fără vreo pregătire. În acea partidă încheiată cu o victorie de 3-1 pentru clujeni, Sabău reușea să marcheze un gol. Vestea că Sabău a jucat pentru „studenți” a ajuns repede și în biroul armatei, iar comandantul Cacovean a fost aspru pedepsit.
Acesta povestește în cartea citată că Sabău și-a ales drumul către echipa din „Ștefan cel Mare” datorită încrederii reciproce dintre el și Mircea Lucescu:. „Cred că a contat mult influența antrenorului Mircea Lucescu”. Totodată, generalul Cacovean l-a însoțit pe Sabău la o întâlnire importantă cu generalul Ilie Ceaușescu și l-a avertizat în legătură cu modul în care ar trebui să discute: „Măi, Neluțu, ai grijă, te rog cum vorbești!”
Acea întâlnire era rezultatul unui nou plan țesut de Ion Alecsandrescu de a-l determina pe Sabău să accepte oferta roș-albaștrilor, plan la care a pus umărul și controversatul Valentin Ceaușescu, unul dintre copiii dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, care se ocupa din umbră de Steaua. În cadrul întâlnirii dintre Sabău și generalul Ilie Ceaușescu, frate al dictatorului, „Moțul” și-a menținut punctul de vedere în ciuda presiunii ofițerului, care îl amenințase că-l va pune să facă armata în alt loc și că astfel căsătoria lui Sabău nu va mai putea avea loc la data planificată.
„- Dacă nu vei semna , vei face armata în altă parte! Dar dacă părinții tăi vor fi cu totul de altă părere?„, a tunat Ilie Ceaușescu!
– Nu cred . Părinții mei nu pot fi decât de aceeași părere cu mine. Și chiar de n-ar fi așa tot eu decid în ce mă privește. Inima mea e tot pentru…. Dinamo„, a spus neclintit Sabău.
Presiunile pe Sabău au continuat, inclusiv Anghel Iordănescu ar fi încercat fără succes să-l convingă, iar ultima tentativă a aparținut lui Valentin Ceaușescu într-o discuție neprotocolară chiar pe terenul Stelei. Răspunsul „Moțului” a rămas același, iar Valentin, tip deschis la minte, și-a dat seama că nu-l poate întoarce și l-a lăsat liber pe Sabău, abandonând pista.
„- Vei merge unde vei dori!”, l-ar fi asigurat Valentin Ceaușescu.
Profesorul Maior a dat de înțeles că mutarea la Dinamo a însemnat un câștig pentru „U”, la „șepcile roșii” venind patru jucători.
„Eu zic fără a-mi atribui din asta un merit, chit că, în acel timp, eram președintele clubului clujean, că da. A ieșit în avantaj pentru toată lumea. Neluțu Sabău, care s-a transferat la echipă de calibru european, la Dinamo București. Nu în ultimul rând, “U” Cluj a primit la schimb pe portarul Prunea, pe fundașul Florin Popicu, vârful Cristian Sava și încă pe cineva. În total, patru jucători. Se știe că la “U” Cluj Prunea a excelat. A devenit o vedetă autentică„, a spus Maior.
Așa era în comunism cu transferurile, aceasta este un episod din lupta dură dintre cluburile departamentale Steaua și Dinamo, care acaparau tot.
Cariera de jucător al lui Sabău a decolat la Dinamo, așa cum prevăzuse rectorul UBB, Liviu Maior. Mijlocașul a devenit om de bază în marele Dinamo antrenat de Mircea Lucescu, a jucat în eurocupe, a prins naționala unde a devenit titular de drept, s-a calificat la Mondialul Italian, a jucat la Mondial și s-a transferat apoi în Occident.
A făcut o carieră frumosă dar nu a ezitat, în 2000/2001, să revină la „U”, plecând de la Rapid, din Liga 1, înapoi în Liga a 3-a, jucător-antrenor, să o scoată pe „U”, clubul lui de suflet, din marasmul diviziei „C”. Și a reușit să o promoveze în „B” apoi a plecat după un conflict.
În prezent „Moțul” nu mai activează într-un club de fotbal și este invitat des la diverse televiziuni sportive unde analizează meciuri și faze de fotbal.
Text de Cătălin Stroia și Tiberiu Fărcaș
Foto din cartea lui Ilie Dobre, „Ioan Ovidiu Sabău și Patima Fotbalului„, editura Paralela 45, 2002.
Citiți și:
