Familia Universității Cluj este în doliu după dispariția lui Ioan Ciocan, fostul fundaș central care a marcat aproape un deceniu din istoria Universității Cluj. La 74 de ani, unul dintre cei mai constanți și respectați apărători ai echipei a plecat dintre noi, lăsând în urmă o carieră impresionantă și amintiri prețioase pentru generațiile care l-au văzut jucând.
Un parcurs început la Turda și desăvârșit în alb-negru
Născut la Turda, Ioan Ciocan și-a început drumul în fotbal în 1961, la Arieșul, clubul orașului natal. A debutat la seniori la doar 17 ani, semn că talentul și maturitatea lui sportivă erau evidente încă de la început. După aproape zece ani în tricoul Arieșului, în 1978 a făcut pasul către Universitatea Cluj, într-o perioadă în care echipa evolua în liga secundă.
A devenit titular încă din prima etapă, iar adaptarea sa a fost atât de rapidă încât primul gol în alb-negru a venit într-un derby local cu CFR Cluj, câștigat categoric cu 4-1. În același sezon a mai punctat o dată, contribuind decisiv la promovarea Universității în Divizia A.
Un deceniu de constanță și devotament
În prima ligă, Ciocan a fost un reper al defensivei. Trei sezoane consecutive a bifat peste 30 de meciuri pe an, confirmându-și statutul de jucător de bază. Chiar și după retrogradarea din 1982, fundașul a rămas un pilon al echipei, ajutând la revenirea în Divizia A în 1985.
Ultimul său meci pentru „U” l-a disputat pe 12 decembrie 1987. La finalul celor zece sezoane petrecute în alb și negru, contabiliza 313 apariții și opt goluri, cifre care vorbesc despre longevitate, disciplină și o loialitate rară în fotbalul românesc.
Universitatea Cluj pierde un om care a însemnat mai mult decât un simplu jucător: un caracter puternic, un profesionist desăvârșit și un simbol al unei epoci.
Dumnezeu să-l odihnească în pace.
Condoleanțe familiei îndurerate.
