Clubul cu cel mai mare buget din eșalonul secund, FC Universitatea Cluj, a încheiat într-un mod cât se poate de rușinos actualul sezon 2019-2020, pe o poziție neonorantă în clasament, 14, cu 24 de puncte și un bilanț de 5 victorii, 12 egaluri și 6 înfrângeri. Echipa a fost salvată de la retrogradarea în liga a 3-a de decizia federației de a pune punct sezonului pentru formațiile de pe locurile 7-19.

Astfel, pentru „U” e un moment de tras linie, al bilanțurilor, al analizelor și al răspunsurilor despre unul dintre cele mai rușinoase sezoane din istoria de 101 ani, unul încheiat în genunchi. Și în urmă rămâne o întrebare bună. Cine plătește „nota de plată” pentru acest sezon dezastruos?

Dacă în stagiunea trecută, 2018-2019, când s-a ratat promovarea în „dubla” barajului cu FC Hermannstadt, cu 25.000 de oameni în tribunele stadionului din Parcul Central la meciul tur, singurii care au avut demnitate și curaj să își asume eșecul promovării au fost antrenorul Bogdan Lobonț și managerul Ioan Ovidiu Sabău, demisionând atunci din funcții, în timp ce în birouri lucrurile au mers înainte cu aceeași oameni de casă ai partidului care de 16 ani conduce destinele acestui oraș și o ține pe Universitatea captivă în mediocritate.

Răspunde anul acesta cineva pentru acest sezon literalmente rușinos?

10 întrebări despre situația echipei la final de sezon, la care așteptăm răspunsuri. Atât noi, reprezentanții mass-media, cât și întreaga suflare U-istă.

1. Cine conduce cu adevărat „U” Cluj în acest moment, având în vedere că liberalul Radu Constantea, care, în acte, încă, figurează ca președintele Consiliului de Administrație al clubului, nu a mai fost văzut la un meci pe stadion de ceva timp și pare absent total din viața echipei?
2. De ce primarul Emil Boc continuă să îl tolereze și țină în funcție pe acest președinte-invizibil?
3. Cine a decis aducerea unui personaj fără rezultate sportive notabile la cluburile unde a mai fost angajat, Daniel Stanciu, pe funcția de director general al clubului și cine își va asuma rezultatele sale?
4. Ce implicare are sociologul Vasile Dâncu la Universitatea Cluj, dacă există una, având în vedere zvonurile care îl dădeau ca artizan al aducerii lui Stanciu la „U”?
5. Cine își va asuma strategia clubului pentru sezonul următor și campania de achiziții? Managerul/antrenor Adrian Falub, directorul Daniel Stanciu sau președintele Constantea?
6. De ce s-a decis renunțarea la anumiți jucători promițători formați de „U”, cum ar fi Octavian Ursu, Denis Hordouan, Iuliu Hațiegan, Răzvan Greu, Victor Manu și alții?
7. De ce compania Electrogrup nu mai figurează ca sponsor al Universității Cluj pe site-ul oficial?
8. De ce primăria a refuzat oferta Băncii Transilvania de a achiziționa clubul?
9. De proiectul socios ce se mai aude, mai e de actualitate sau a fost abandonat într-un sertar?
10. Răspunde și își asumă cineva managementul defectuos condus de controversatul impresar Octavian Moraru, care a lăsat o „gaură” importantă în bugetul clubului după „afacerea” eșuată cu transferurile de portughezi mediocri?

Sunt câteva întrebări incisive, de bun simț, pentru viitorul clubului alb-negru, întrebări pe care factorii de decizie trebuie să le analizeze ACUM, la cald.

Pentru că e clar că ceva nu funcționează în angrenajul clubului, iar anumite „piese” s-au uzat și ar trebui înlocuite. E inadmisibil că tu ca și club profesionist să ai cel mai mare buget dintre toate formațiile din eșalonul secund și să termini lamentabil pe locul 14, după ce în 23 de etape te-ai zbătut să ieși din zona retrogradării.

Un lucru e cert, dacă nu ar avea galeria și suporterii aceștia pătimași alături, această echipă era demult îngropată. Din păcate. Fanii sunt perfuzia care o ține în viață pe „U” în acest moment! Și tot ei sunt cei mai îndreptățiți să ia atitudine și să își asume rolul de a curăța clubul de paraziți.

Și închei cu o altă întrebare: câte umilințe mai trebuie să îndure Universitatea Cluj până să se schimbe ceva?

Foto © Silviu Cristea