Echipa „studenților” realizează în anii ’60 cea mai mare performanță din istoria clubului, câștigarea Cupei României, dar și prima victorie în Cupa Cupelor. În anii 60-80, clubul „alb negrilor” reușește să înregistreze mai multe performanțe la nivelul juniorilor și al echipei de tineret, acolo unde reușește să obțină în mai multe rânduri campionatul României.
Cupa României (1964/65)
Între anii 1950-1967, echipa „șepcilor roșii” a evoluat cu numele de Știința Cluj, iar sub acest nume au reușit cea mai mare performanță a clubului la nivel de seniori, câștigarea Cupei României. Acel sezon de Cupa României părea unul destul de greu pentru „studenți”, ei reușind să se impună la limită în primele două faze, cu CSM Reșița (șaisprezecimi, 2-1) și cu Farul Constanța (optimi, 2-1), iar în „sferturi” reușeau să treacă de AS Armata Târgu Mureș cu 3-1.
Accederea în finala Cupei României a Științei după meciul cu Progresul București încheiat 2-2 era considerată de unii la acea vreme o pură întâmplare, după ce clujenii s-au calificat în finală datorită regulamentului, care prevedea că echipa cu lotul mai tânăr mergea mai departe.
În finală, jucătorii antrenați de Andrei Șepci, cel care nu a primit niciun gol în Balcaniada din 1933, au arătat entuziasm și multă dăruire, reușind să se impună cu scorul de 2-1 în fața celor de la Dinamo Pitești, declanșând Fiesta sub Feleac. Într-o finală în care asistența era 30.000 de persoane pe stadionul Republicii din București, pentru clujeni punctau Remus Câmpeanu după un șut de la 30 de metri și Zoltan Ivansuc după o pătrundere pe dreapta și un șut de la 18 metri, iar pentru oaspeți marca Țurcan.
După acest triumf, jucătorii Științei Cluj au primit cadou de la Federație o participare la un turneu din China.
Știința Cluj – Dinamo Pitești 2-1
Marcatori: R. Câmpeanu 11, Ivansuc 55 / Turcan 65
Știința Cluj: Mogut – Marcu, Georgescu, Grajdeanu, R. Câmpeanu – V. Alexandru, Nesu – N. Szabo, Ivansuc, Adam, I. Suciu. Antrenor: Andrei Sepsi.
Dinamo Pitești: Niculescu (17 Matache) – Gh. Radu, Stoenescu, Stelian, Badea – Târcovnicu, Dobrin (62 Zimmer) – Ionescu, Țurcan, N. Nagy, C. David. Antrenor: Vintila Mărdărescu.
Arbitri: N. Mihailescu, Al. Pârvu, M. Nita (toți din București)
Data: 11 iulie 1965
Stadion: Republicii (București).
Spectatori: 30.000.

Universitatea Cluj în Cupele Europene
Prima aventură a „studenților” în cupele europene a început cu dreptul în sezonul 1965/66 din Cupa Cupelor, după o victorie în primul tur, într-o dublă manșă în fața austriecilor de la Wiener Neustadter, 2-0 „acasă” și 1-0 în deplasare. În victoria de la Cluj marcau pentru „alb-negri” Zoltan Ivansuc și Mihai Adam, iar în deplasare reușea să înscrie în partea secundă Ivansuc.
Cu ceva timp în urmă Remus Câmpeanu, una dintre legendele lui „U” a povestit mai multe despre acea dublă cu austriecii: „Era prima noastră aventură europeană după atâţia ani şi, ca orice început, au existat emoţii. Dar ele au dispărut atunci când a început meciul. Ei aveau echipă bună, dar pe vremea aceea nu eram informaţi despre felul lor de a juca, nu aveai de unde să-ţi iei toate datele. Ştiam doar că Austria e în vogă în Europa, mult peste ce e acum. Era cam la nivelul Franţei de acum. Iar noi aşa am abordat pe Wiener, ca pe o echipă importantă în Europa, aşa am simţit-o, nu aveam noi experienţa jocurilor oficiale. Doar amicale mai jucam. Șepci era un antrenor care căuta să jucăm cu echipe străine, mai ales din Ungaria, din Iugoslavia. Aşa că am mers să jucăm fără să fim foarte informaţi. Ne-am mobilizat, poate şi din teama de necunoscut, dar apoi ne-am dat seama că e posibil să ne impunem, lucru care s-a şi întâmplat. I-am bătut şi acolo, şi aici”, își amintește acesta într-un articol publicat de ziarul Monitorul de Cluj.
Următoarea dublă manșă, cea din turul II cu Atletico Madrid, avea să încheie drumul „studenților” în Cupa Cupelor din acel sezon. În tu, „alb-negri” pierdeau cu scorul de 2-0 meciul de „acasă”, pentru gruparea rojo blanco reușind să puncteze Collar și Adelardo, iar în returul de la Madrid, clujenii aveau să piardă cu 4-0, golurile fiind marcate de Mendonca (dublă), Victor Diez și de legendarul Luis Aragones.
La returul de la Madrid, una dintre cele mai mari legende al fotbalului, Ferenc Puskas i-a așteptat pe jucătorii celor de la Știința Cluj și a avut o întrevedere cu aceștia.
Echipa celor de la Universitatea Cluj în dubla manșă cu Atletico Madrid
Tur.
| Ringheanu |
| Marcu |
| Alexandru |
| Neşu |
| Cimpeanu |
| Grajdeanu |
| Szabo |
| Ivansuc |
| Georgescu |
| Adam |
| Suciu |
Retur.
| Ringheanu |
| Szoke |
| Grajdeanu |
| Cimpeanu |
| Alexandru |
| Neşu |
| Marcu |
| Ivansuc |
| Georgescu |
| Adam |
| Pexa |
Tot între anii 60-80, Universitatea Cluj a mai reușit să ajungă în sezonul 1972-1973 în primul tur al Cupei UEFA, unde a fost eliminată în minutele de prelungire ale returului de Spartak Sofia (actuala Levski Sofia) cu scorul de 5-1, după ce în tur „studenții” au triumfat cu 4-1.
Tur
Universitatea Cluj– Constantin Ștefan- Gheorghe Solomon, Vasile Mihăilă, Simion Crețu – Dan Anca, Alexa Uifăleanu, Ion Munteanu, Fanea Lazăr- Vasile Soo, Viorel Mureșan, Dumitru Lică. Antrenor: Ștefan Onisie
Spartak Levski – Stefan Staykov – Stefan Aladzhov, Kiril Ivkov, Ivan Stoyanov, Dobromir Zhechev-Borislav Bogdanov – Tsvetan Dimitrov, Nikolai Radlev, Vasil Mitkov, Metodi Bonchev, Iosif Haralambiev. Antrenor: Ioncho Arsov
Marcatori: Vasile Soo, Alexa Uifăleanu, Viorel Mureșan, Simion Crețu/ Iosif Haralambiev
Retur
Universitatea Cluj– Constantin Ștefan – Gheorghe Solomon, Vasile Mihăilă, Simion Crețu, Werner Pexa – Dan Anca, Alexa Uifăleanu, Ion Munteanu – Vasile Soo, Viorel Mureșan, Dumitru Lică. Antrenor: Ștefan Onisie
Spartak Levski – Biser Mihailov – Stefan Aladzhov, Kiril Ivkov, Ivan Stoyanov, Dobromir Zhechev-Borislav Bogdanov – Tsvetan Dimitrov, Nikolai Radlev, Vasil Mitkov, Georgi Ivanov, Iosif Haralambiev.
Marcatori: Georgi Ivanov, Dobromir Zhechev, Tsevan Dimitrov(2), Vasil Mitkov/Ion Munteanu

Alte performanțe din anii 60-80:
1964-1965: Mihai Adam, golgheterul campionatului, cu 18 goluri
1967-1968: Mihai Adam, golgheterul campionatului, cu 15 goluri
1971-1972: locul 3, la egalitate de puncte cu locul 2
1979-1980: Septimiu „Tim” Câmpeanu a devenit golgheterul campionatului, cu 24 de goluri.

EPISODUL 1
Text: Reporter Cătălin Stroia, student, an 1, jurnalism, UBB
Editor: Tiberiu Fărcaș

